Elaborarea acestui catalog are ca obiectiv includerea în circuitul informaţional de specialitate a datelor acumulate de-a lungul anilor referitoare la piesele care fac parte din colecţia de mamifere a Muzeului Olteniei. Totodată catalogul reprezintă un parametru de referinţă, pentru cunoaşterea modului de răspândire a mamiferelor din Oltenia şi implicit România.
Colecţia de mamifere a fost constituită începând cu anul 1952, fiind apoi îmbogăţită permanent. Ea conservă un număr de 749 de piese reprezentând: mamifere naturalizate, blănuri şi trofee, aparţinând la 57 specii, 7 ordine, 20 familii şi 40 genuri, la care se adaugă cele 47 de piese care au fost preluate în custodie în anul 1997 de la Muzeul Cinegetic al Carpaţilor „Posada”.
În anul 1980 s-a făcut o inventariere a colecţiilor de vertebrate din muzeu, prin publicarea „Catalogului sistematic al colecţiilor de vertebrate din Muzeul Olteniei”, având ca autori pe Elena Bazilescu, Constantina Sorescu, Mihai Cruce şi Mircea Popescu. La întocmirea colecţiilor de vertebrate şi implicit mamifere şi-au adus contribuţia specialiştii muzeului: dr. Elena Bazilescu, dr. Ion Firu, dr. Mircea Popescu, dr. Irina Păunescu – muzeografi, Aneta Vişan şi Gheorghiţa Filcu – restauratori. Determinările ştiinţifice s-au făcut după Fasciculele de Fauna României. Mammalia. Fascicula 1. Insectivora. (D. Murariu, 2000), Fascicula 2. Rodenţia.( Alexandrina Popescu & D., Murariu, 2001), Fascicula 3. Chiroptera. (N., Valenciuc, 2002), Fascicula 4. Lagomorpha, Cetacea, Artiodactyla (D., Murariu, 2004), Fascicula 5. Carnivora. (D., Murariu, D., Munteanu, 2005), dar şi consultând Fauna Europaea.
În ceea ce priveşte statutul de conservare al fiecărei specii, acesta a fost preluat din Cartea Roşie a Vertebratelor din România. (N., Botnariuc, Victoria Tatole, 2005), stabilit pe baza criteriilor elaborate de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii UICN (2001). Pentru fiecare specie s-a realizat o bază informaţională cu următoarea configuraţie: încadrarea sistematică, denumirea ştiinţifică, denumirea populară, răspândirea în România, statutul de conservare, modul de preparare, locul şi data colectării, vârsta şi sexul, numele colectorului, numărul de inventar, nou şi vechi dar şi o hartă cu locurile de colectare în România şi o sursă ilustrativă (fotografie).
Prin bogăţia speciilor şi importanţa lor ştiinţifică, colecţia constituie un material preţios care poate fi utilizat de către specialiştii din ţară şi străinătate interesaţi să cunoască fauna Olteniei în special şi a României în general. Realizarea acestui catalog a fost necesară pentru a face cunoscută importanţa pieselor şi pentru a le face accesibile unui număr cât mai mare de specialişti.