Categorie: Colectii arheologice

Muzeul deţine piese de o exceptională valoare istorică, documentară şi artistică, din rândul cărora amintim: din paleolitic, fosilele de la Bugiuleşti, uneltele din piatră găsite la Dârjov şi Fărcaşele, judeţul Olt; splendida ceramică pictată aparţinând celui mai vechi neolitic românesc, descoperită în aşezarea de la Cârcea; vasul de lemn de la Grădinile-Olt, unic în această parte […]

Paleoliticul al cărui nume provine din termenii greceşti palaios, „vechi”, şi lithos, „piatră”, adică epoca veche a pietrei, se desfăşoară pe o perioadă de aproximativ 1 milion de ani (cca 1000000 – 13000 a. Chr.) şi a fost împărţit în trei etape: paleoliticul inferior (cca 1 000 000 – 100 000 a. Chr.), paleoliticul mijlociu […]

Neoliticul, al cărui nume provine din termenii greceşti neos, „nou”, şi lithos, „piatră”, reprezintă o altă epocă a preistoriei după paleolitic. Neoliticul a fost împărţit în două mari perioade: neoliticul propriu-zis (cca 6 500 – 4 500 a. Chr.) şi perioada eneolitică (cca 4 500 – 3 800 a. Chr.); neoliticul propriu-zis a fost şi […]

Dacă, de-a lungul neoliticului, comunităţile umane au avut parte de o „viaţă liniştită” dovedită de bogăţia materialelor arheologice găsite în aşezări, Epoca Bronzului (cca 3300 -1200/1100 a. Chr.) a reprezentat o perioadă de constante transformări economice, sociale şi spirituale. Grosimea mare a straturilor arheologice din aşezările neolitice, nenumăratele fragmente din pereţii locuinţelor, lipsa fortificaţiilor în […]

Epoca fierului (1200/1100 a. Chr. – 106 d. Chr.) se împarte cronologic în două perioade: prima, numită Hallstatt (cca 1200/1100 – 450 a. Chr.) şi a doua, La Tène (450 a. Chr. -106 d. Chr.). În această prima perioadă, civilizaţia fierului pătrunde în România şi, în special, în zona Olteniei, dinspre Banat, pe valea Dunării, […]

A doua epocă a fierului reprezintă perioada istorică în care geţii şi dacii se afirmă în cadrul istoriei politice şi militare zonală şi internaţională. Cristalizarea unor centre de putere în special la Dunărea de Jos este atestată de izvoarele literare şi confirmată de săpăturile arheologice.

Civilizaţia geţilor în Oltenia se circumscrie aspectului cultural Padea-Panagjurski Koloni din sec. II-I a.Chr., care conţinea elemente din aristocraţia războinică a tracilor sud-dunăreni, a geţilor şi a scordiscilor. Din inventarul arheologic prelevat se remarcă spadele cu două tăişuri, pumnalele cu lama curbă de tip sica, vârfuri de lance, vârfuri de suliţe, zăbale, fibule ş.a.

Dacia Romană reprezintă ultima provincie cucerită şi înfiinţată de Imperiul Roman. În linii mari teritoriul său se circumscrie Ardealului actual, Banatului şi a întregii Oltenii, ultima corespunzând provinciei Dacia Inferior/Malvensis. Populaţia sa consta în colonişti ex toto orbe romano şi elemente autohtone, aşa cum dovedesc  inscripţiile şi descoperirile arheologice. Este o perioadă de avânt constructiv […]

Faptul că zeii erau prezenți în viața de zi cu zi a romanilor este un fapt incontestabil. Îi regăsim în reprezentări sculpturale, pe altarele ce le-au fost dedicate, în inscripțiile oficiale și deopotrivă pe obiecte personale (inele, amulete, etc.). Liberatea religioasă a permis adorarea unui mare număr de divinități păgâne (numite astfel în opoziție cu […]

Perioada de început a evului mediu este marcată, în urma prăbuşirii limes-ului dunărean, de migraţiile triburilor nomade, în perioada secolelor VI-XIII (germanici, avari, slavi, proto-bulgari, unguri, cumani, tătari). Triburile migratoare au controlat acest spaţiu, din punct de vedere militar şi politic, întârziind dezvoltarea economică şi socială a populaţiei autohtone. Începuturile evului mediu sunt confirmate pe […]