Cula Izvoranu Geblescu – Brabova

𝑪𝒖𝒍𝒆𝒍𝒆 𝑪𝒆𝒓𝒏𝒂̆𝒕𝒆𝒔̦𝒕𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒔̦𝒊 𝑰𝒛𝒗𝒐𝒓𝒂𝒏𝒖-𝑮𝒆𝒃𝒍𝒆𝒔𝒄𝒖, 𝒊̂𝒏 𝒑𝒂𝒕𝒓𝒊𝒎𝒐𝒏𝒊𝒖𝒍 𝒎𝒐𝒏𝒅𝒊𝒂𝒍 𝑼𝑵𝑬𝑺𝑪𝑶

Singurele două cule din Dolj, care au mai putut fi salvate de la degradare, ar putea intra în patrimoniul UNESCO după ce au fost reabilitate de Consiliul Județean Dolj. Este inițiativa pe care am anunțat-o astăzi, în cadrul evenimentului de inaugurare a celor două monumente istorice, inițiativă pentru care avem deja sprijin din partea Ministerului Afacerilor Externe și a unor înalți diplomați.

Le mulțumesc tuturor celor care ne-au susținut în demersul nostru de a recupera patrimoniul cultural și istoric al județului, de la cei care au scris proiectul pentru a accesa fondurile europene necesare, până la cei care au pus conceptul nostru în practică și la cei care au fost astăzi prezenți la spectacolul inaugural.

Angajamentul Consiliul Județean Dolj este acela de a pune în valoare istoria și valorile acestui județ, de a ne așeza pe harta țării cu obiective reprezentative și de a ne impune în rândul celor care folosesc fondurile europene pentru revitalizarea satului românesc.

𝐓𝐚𝐱𝐞 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞 la Cula Izvoranu Geblescu – Brabova Dolj – Muzeul Olteniei, începând cu data de 𝟎𝟏 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟒:

1. Taxă specială de vizitare individual sau grupuri organizate, adult/secție muzeu – 𝟏𝟎,𝟎 𝐥𝐞𝐢;
2. Taxă specială de vizitare individual sau grupuri organizate, pensionar/secție muzeu – 𝟑,𝟎 𝐥𝐞𝐢;
3. Taxă ghidaj pentru vizitatori adulți, organizați în grupuri (minim 15 persoane – maxim 25 persoane), la cerere/secție muzeu – 𝟒𝟎,𝟎 𝐥𝐞𝐢;
4. Taxă specială pentru filmari (lei/oră) – 𝟐𝟎𝟎,𝟎 𝐥𝐞𝐢;
5. Taxă specială pentru utilizarea temporară a sălilor de conferință sau a altor spații din muzeu de către persoane fizice sau juridice (lei/oră) – 𝟏𝟓𝟎,𝟎 𝐥𝐞𝐢;

𝐒𝐜𝐮𝐭𝐢𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐩𝐥𝐚𝐭𝐚 𝐭𝐚𝐱𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐚 Cula Izvoranu Geblescu – Brabova Dolj – Muzeul Olteniei

1. Persoanele cu vârsta de până la 18 ani, inclusiv persoanele care au depășit vârsta de 18 ani până la terminarea cursurilor liceale (nu mai mult de vârsta de 20 de ani);
2. Studenți, ghizi/profesori însoțitori de grup, eroi ai Revoluției din Decembrie 1989, persoane cu dizabilități și însoțitorii acestora, membrii ICOM, personal de specialitate/pensionari din muzee, angajați din Ministerul Culturii, individual sau organizați în grupuri, cu sau fără ghidaj;
3. Veteranii de război, văduvele de război și văduvele necăsătorite ale veteranilor de război;
4. Persoanele prevăzute la art. 1 al Decretului – lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și persoanele fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări și completări din Legea nr. 189/2000 cu modificările și completările ulterioare;
5. Persoanele cu handicap grav sau accentuat, persoanele încadrate în gradul I de invaliditate și reprezentanții legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I de invaliditate;
6. Lunar, prima zi de miercuri, este gratuită pentru pensionari;
7. Toate persoanele de la categoria ‘’Scutiri de la plata taxelor de vizitare’’, beneficiază de ghidaj gratuit dacă sunt organizate în grupuri;

CULA IZVORANU – MONUMENT ISTORIC DE VALOARE NAȚIONALĂ EXCEPȚIONALĂ

---

Categoria – VALORI DE PATRIMONIU CULTURAL DE INTERES NAȚIONAL conform Anexei III, Zone Protejate, Legea nr. 5 din 6 martie 2000

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național

 

Cula Isvoranu Geblescu a fost construită de boierul Izvoranu, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pe moșia sa. În anul 1841 moșia a trecut în proprietatea lui Radu Geblescu, fiind moștenită, în anul 1880, de fiul acestuia, Constantin Geblescu.

Brabova, Brabuva, Brabovo

Satul Brabova din județul Dolj este locuit din cele mai vechi timpuri. La vest de sat a fost descoperită o cetate dacică fortificată, iar la est există o altă fortificație mai mică. Tot aici a fost descoperit un tezaur de monezi de argint emise în Westfalia.

Prima atestare documentară datează din 1606. Satul este menționat într-un zapis de la 1 ianuarie 7114 (1606), unde printer boierii și megiașii martori se găsește ”jupân Farcaș aga din Babruva”. Satul mai apare și în alte documente din anii 1658, 1784, 1790, în catagrafii și în hărți din diverși ani.

Moșia Brabova

La origine, Brabova a fost sat de moșneni. În anul 1819, satul era împărțit în două. Proprietarii moșiilor din Brabova de Sus și Brabova de Jos erau: șetrarul Răducanu Isvoranu și Constandinache Braboveanu.

În catagrafia din 1831, moșia Brabova era megieșească, fiind stăpânită de-a valma de ”trei moși și Nicolae și Barbu, feciori ai șetrarului Isvoranu și Constandache Cobeanu și logofăt Stanciu Popescu”. Prin aplicarea legii rurale din 1864 și reforma agrară din 1921 au fost împroprietăriți 374 de clăcași.

În documentele SOCEC, în anul 1925 moșia Brabova era împărțită între Geblescu C.R. Alexandrina – 400 ha, Geblescu C.R. – 400 ha și Isvoranu T. Ion – 700 ha (Brabova Urdinița). În 1922, familia Geblescu mai avea moșii la Călugărei, Carpen, Bucoviciou (Vela).

În anul 1892, în sat existau deja 3 conace boierești construite de Constantin Braboveanu și Barbu Izvoranu. În anul 1907, exista și o culă de formă dreptunghiulară cu parter și două etaje ”zidită la începutul secolului XVIII de Barbu Izvoranu”.

Locul pe care se află vechea culă din Brabova a fost cândva marginea unei mari păduri seculare de stejar, din care azi n-a mai rămas nimic, vatra ei fiind ocupată de sat. Despre aceste aşezări, care se întind de-a lungul pârâului Brabova, documentele spun că iniţial ar fi fost construite de fostul caimacam al Olteniei, Constantin Braboveanu. Până la el, oamenii acestor locuri trăiau în case răsfirate pe o mare întindere. În actuala vatră a satului nu erau decât casele câtorva familii, mai înstărite, dintre care cea mai veche, ce s-a succedat sute de ani, a fost cea a familiei Izvoranu, ce-şi trage numele de la şătrarul Barbu Izvoranu.

De altfel, Isvoranu este o veche familie boierească din Oltenia, care apare în documente încă din secolul al XVI-lea și care a deținut numeroase funcții dregătorești la curtea domnească.

La începutul secolului al XIX-lea, Constantin Braboveanu ajunsese principalul proprietar al localităţii, pe care a preluat-o de la vechii boieri Izvoranu. Constantin Braboveanu, interesat probabil să exploateze pădurea şi să mărească suprafaţa cultivabilă, a pus de s-au construit case „în linie” pe valea Brabovei, pe care le-a dat spre folosinţă atât locuitorilor vechii aşezări, cât şi altora aduşi din alte părţi. Satul a luat numele de Brabova (de la Braboveanu) tocmai datorită acestei sistematizări.

 

Istoric

Printre bunurile preluate de la familia Izvoranu s-a aflat şi o culă care făcea parte din ansamblul gospodăresc al boierului. Nu se ştie precis când a fost ea construită de Barbu Izvoranu, dar datează, probabil, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Ştim însă că, pe la anul 1802, a fost înălţată cu încă un etaj de Constantin Braboveanu. Această supraetajare a fost făcută, probabil, ca urmare a înteţirii atacurilor cârjaliilor şi pazvangiilor care, la 1801, au ars mai multe cule din Oltenia.

În anul 1841 moşia Brabova ajunge în stăpânirea lui Radu Geblescu, care o cumpără de la Constantin Braboveanu. De la Radu Geblescu, moşia şi cula trec ca moştenire fiului său, Constantin, care, la rândul său, o dă de zestre fiicei sale Elvira, cu ocazia căsătoriei ei cu Filip Bibescu, fratele lui Anton Bibescu, care stăpânea podgoriile din Corcova.

Descriere

De la început, cula a avut un caracter de refugiu şi apărare, fiind situată la 30 de metri de conac, iar după anul 1802, când i s-a mai adăugat un etaj, şi mai târziu, când s-a construit balconul de lemn de la nivelul cerdacului, s-a transformat în locuinţă cu caracter permanent. Inițial a avut două nivele, dar în anul 1841, noul moșier adaugă cel de-al treilea nivel, cu foișor. Intreaga construcție este din zidărie de cărămidă, cu pereții exteriori groși de 70 cm, iar cei interiori de 60 cm.

 

Este de dimensiuni mijlocii cu plan rectangular şi două niveluri, iar faţada principală este cea sudică. Pe aici se intră într-o sală care comunică cu beciul şi din care porneşte scara către primul nivel, marcată în exterior de metereze. Beciul are o altă intrare dinspre exterior, închisă cu o uşa din două canaturi. Are o singură încăpere, cu tavan din scânduri sprijinit de grinzi transversale susţinute în mijloc de o grindă masivă.

Primul nivel are o singură odaie, iar următorul două, care comunică cu cerdacul deschis pe şase arcade trilobate. La începutul secolului al XX-lea, acesta a fost lărgit printr-o galerie de lemn construită în consolă, care se continuă de-a lungul zidului de vest până la anexa sanitară.

Singura decoraţie a faţadelor o reprezintă panourile dreptunghiulare adâncite în zidul primului nivel. De altfel, o caracteristică ar­hi­tectonică aparte a culelor din Oltenia, în comparație cu cele din alte țări din Balcani este cerdacul. Într-adevăr, is­cusiţii meşteri populari ca­re le-au cons­truit au ştiut să le îm­podobească cu acest element arhitectonic, care, plasat la ul­ti­mul etaj, dă farmec întregii faţade. Ba­lustrada cerdacului se împarte în des­chi­deri egale, despărţite prin stâlpişori de zi­dărie sau de lemn.

Zidurile foarte groase nu au ferestre sau le au foarte mici, dar au ambrazuri pentru armele de foc. Aco­pe­ri­şurile, cu pantă ac­centuată, erau inițial de lemn, cu învelitoare de şindrilă. Interiorul este împărţit în general în beci şi trei nivele, legate printr-o scară interioară de lemn.

Accesul în culă se face printr-o uşă ma­sivă, care, în caz de asalt, se putea bloca din interior cu mai multe grinzi. Cu timpul, culele şi-au pierdut vocaţia defensivă, devenind, pentru proprietarii lor, semn al apartenenţei la clasa marilor boieri.

Cula Izvoranu-Geblescu din Brabova poate fi considerată drept unul din­tre cele mai reuşite exemplare, atât ca pro­porţii armonioase, cât şi ca încadrare în pesaj.

Soarta acestei cu­le este însă mai vitregă decât a celorlalte cule din Oltenia. O condamnabilă neglijenţă o pune în pe­ricol, după ce zidurile ei masive au re­zistat timp de secole. Intervenţiile din perioada comunistă au mutilate-o, iar paragina în care a fost lăsată de autoritățile locale a grăbit rapid distrugerea culei. Tencuiala sfărâmată a fost acoperită la repezeală cu o vopsea liliachie, zidurile sunt fisurate, iar şiţa care trebuia bătută pe acoperiş putrezeşte de ani buni în beci, în timp ce tabla a permis pătrunderea pre­ci­pi­ta­ţi­i­lor şi formarea de fisuri. Am vizitat-o de multe ori în ultimii 10 ani și am văzut-o cum an de an s-a deteriorat din ce în ce mai rău. Dacă la început, ușa de intrare era blocată și nu se putea pătrunde înăuntru, cu timpul lacătul a fost spart, iar în interior au pătruns diverse persoane care au mai furat din lemnărie.

Struc­tura este în­să în picioare şi starea ei ac­tuală permite refacerea. Este nevoie însă de o sumă mare de bani deoarece una dintre grinzile de rezistență este ruptă. Din fericire, din toamna anului 2019, s-a ridicat o structură de protecție pentru perioada de iarnă, iar în primăvara anului 2020 va începe renovarea culei în cadrul unui proiect al Consiliului Județan Dolj, cu fonduri europene.

Modalităţi de acces

Dinspre Craiova – Se merge pe DJ606, iar la ieşirea din comuna Predești se continuă pe DJ606 pe drumul către Vânju Mare. Până acolo sunt 33 km.

Dinspre Dr. Turnu Severin sunt trei posibile rute, dar cea mai scurtă are 88 km.  Din E70/DN6, după Șimian, se continuă pe DN56A Hinova-Vânju Mare unde se virează stânga pe strada Republicii și se urme

Proiectul „Restaurarea, Consolidarea și Promovarea Monumentului Istoric Cula Izvoranu- Geblescu” este implementat de parteneriatul format din Unitatea Administrativ Teritorială Județul Dolj și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Brabova Brabova, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa 5, „Îmbunătățirea Mediului Urban și Conservarea, Protecția și Valorificarea Durabilă a Patrimoniului Cultural „.

Valoarea proiectului este de 2.371.318, 43 lei.

Valoarea finanțării nerambursabile: 2.106.954,72 lei, din care FEDR: 1.827.460,73 lei.

Contractul de finanțare nr. 208, semnat la data de 02.08.2017, a fost încheiat între Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Organismul Intermediar – Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia și parteneriatul dintre Unitatea Administrativ Teritorială Județul Dolj și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Brabova, pentru o perioadă de 46 de luni, respectiv dată finalizare 02.06.2021.