Să ne închipuim că există o identitate între
#sufletul țăranului și
#mâinile sale – 𝗭𝗯𝗼𝗿 inevitabil – însemnătatea
#FIRII, ce rupe din tine tot ce este mai adevărat, mai frumos!
Acolo, la
#CasaBăniei poți afla povestea Lăicerelor învărgate de la Calafat, a Scoarțelor din toată Oltenia … ce şed, la loc de cinste, în spațiul expozițional al secției!
Minunat și valoros patrimoniu are Oltenia – Calafatul, Bechetul, Gighera!
Cele mai multe din piesele adunate de-a lungul vremii au poveşti frumoase, spectaculoase căci odinioară împodobeau minunat pereţii caselor ţărăneşti, iar azi, iată-le în expoziţie şi au o prezenţă fantastică, în patrimoniul universal, printre alte ȚESĂTURI din mai multe culturi ale lumii. Asta e până la urmă!
În decembrie 2016, tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova au fost înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, potrivit deciziei adoptate de Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imateria l- „O expresie a creativităţii, identităţii şi coeziunii sociale, tehnicile au fost transmise din generaţie în generaţie în unele familii, dar şi de ateliere şi instituţii de învăţământ” – site-ul UNESCO.
Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei deţine peste 250 de scoarţe şi covoare. Detaliat, este vorba de scoarţe tradiţionale cu vergi, colorate în culori naturale, scoarţe alese cu decor geometric organizat în registre alternând cu vergi, scoarţe cu motivul geometric cel mai des întâlnit numit roata (sub formă de romb), dispuse pe întreaga suprafaţă a piesei. Un loc deosebit îl ocupă chilimurile de factură orăşenească lucrate în atelierele de “chilimagioaice” din Oltenia şi Craiova şi cele din centrele ţărăneşti de la Măceş şi Gighera.
