Instrumente muzicale
În patrimonialul Secţiei de etnografie sunt tezaurizate şi instrumente populare specifice Olteniei. Ne referim, în special la instrumente de suflat adică tipuri de fluiere cu forme şi din zone diferite ale provinciei, cavale, fife, ocarine, cimpoaie. Viori, cobze, o ţiteră etc. completează acest patrimoniu.
Ouă încondeiate
În perioada interbelică şi post-belică arhitectul A.Vincenz, unul dintre fondatorii Muzeului Olteniei, alcătuia o colecţie de ouă încondeiate, formată din aproape 700 de ouă din toată ţara: Oltenia, Bucovina, Muntenia, Moldova. Colecţia a fost completată, ulterior, de piese din Oboga lucrate de meşterul Marin Diaconeasa.
Colecţia Maria Tănase
Viaţa, talentul, preocupările umane şi sociale ale Mariei Tănase transpar din 1300 de documente, fotografii, scrisori, tablouri, alte obiecte personale etc. Dintre documente, trebuie să amintim certificatele de naştere şi de căsătorie, apoi cartea de muncă, legitimaţiile şi atestatele şi, nu în ultimul rând, testamentul artistei. Maria Tănase a lăsat, de asemenea, spre aducere aminte, […]
Documente Etno-Folclorice
Colecţia cuprinde, printre altele, documente din Colecţia C.S. Nicolăescu – Plopşor, adică scrisori, în special, primite de savant între 1928-1956 de la I.Andriescu, C.Daicoviciu, I.Nestor, Vl.Dumitrescu, I.Moisil, D.Berciu, Petre Nicolaescu – Coveiu, M.Cantacuzino, Dl.Bărcăcilă, C.Secăreanu etc. De asemenea, tot în această colecţie sunt cuprinse şi manuscrise semnate de folcloristul Nicolae Popescu al Lupului, precum şi […]
Obiecte de Uz Casnic
Gospodăria ţărănescă este definită de obiecte de lemn, ceramică, metal, sau alte materiale. Colecţia specifică a Secţiei de etnografie a acumulat vreme de 50 de ani, în special, obiecte din lemn, restul inventarului casnic a intrat în alte colecţii. Unele dintre acestea sunt doar utilitare, fără valenţe estetice, altele sunt capodopere ale prelucrării lemnului prin […]
Mesteşuguri şi Obiecte de Artă Populară
Înclinarea către frumos a locuitorilor Olteniei transpune foarte clar şi cu prisosinţă dim meşteşugurile tradiţionale ale regiunii. Ne gândim, mai ales la olărit, ţesut, prelucrarea lemnului, încondeierea ouălor etc. O istorie culturală a provinciei trebuie să cuprindă peremptoriu bogăţia de „documente” şi frumuseţi create de mâinile şi sufletele ţăranului oltean.
Olărit
Apare ca meşteşug, în spaţiul geografic al provinciei, în jurul anului 3000 î.Hr., fiind unul dintre cele mai complexe meşteşuguri prin diversitatea cunoştinţelor necesare cât şi prin exactitatea cunoaşterii lor. Perfecţionarea tehnicii de ardere a vaselor şi ulterior introducerea roţii olarului (300 î.Hr.) au constituit momente importante în evoluţia acestui meşteşug. Influenţele romană, şi, mai […]
Prelucrarea lemnului, metalelor, a altor materiale
Abundenţa pădurilor în Oltenia a făcut ca lemnul să fie unul din primele materiale utilizate în confecţionarea obiectelor necesare omului. Categorii de obiecte din lemn care îmbracă forme artistice se întâlnesc în aproape toate domeniile legate de activitatea gospodăriei ţărăneşti: elemente de arhitectură de construcţie, mobilier, unelte, obiecte de uz casnic, obiecte de cult. Tehnicile […]
Ţesutul scoarţelor şi covoarelor
Dezvoltarea acestor tipuri de ţesături este legată de înflorirea generală a artei populare din secolul al XIX-lea ca urmare a unor prefaceri structurale benefice survenite în condiţia economică şi socială a ţărănimii. Noua dimensiune a civilizaţiei ţărăneşti este întregită de progresul gândirii artistice reificată de construirea şi decorarea locuinţei, de apariţia unor noi piese decorative, […]