Documente
Muzeul Olteniei are în păstrare peste 5000 de documente în limbile slavă, greacă şi română cu caractere chirilice având ca suport pergamentul sau hârtia. Multe documente sunt emise de cancelaria domnească a Ţării Româneşti, cu semnături originale ale unor domnitori cunoscuţi precum Mihai Viteazul, Matei Basarab sau Constantin Brâncoveanu. O bună parte din documente au […]
Manuscrise
Această colecţie cuprinde peste 120 de manuscrise datând din secolele XII-XIX, scrise în limbile greacă, slavă, turcă şi română cu caractere chirilice. Unele manuscrise sunt cunoscute în întreaga lume, cum este cazul Tetraevangheliarului pe pergament transcris la Constantinopol, din secolele XII-XIII. De asemenea, în colecţie există manuscrise cu muzică bizantină sau trei variante ale Letopiseţului […]
Arta Medievală
Colecţia de Artă Medievală cuprinde obiecte de podoabă, fresce provenite de la Biserica Sfäntul Ioan Sebastian din Craiova (a doua jum. a sec. XVIII), obiecte de cult, cahle şi paftale încadrate cronologic între secolele XIV-XVIII. De o remarcabilă valoare a execuţiei sunt paftalele şi obiectele de cult decorate în stil brâncovenesc (vulturi bicefali, acvile cruciate, […]
Colecţii Arheologice
Muzeul deţine piese de o exceptională valoare istorică, documentară şi artistică, din rândul cărora amintim: din paleolitic, fosilele de la Bugiuleşti, uneltele din piatră găsite la Dârjov şi Fărcaşele, judeţul Olt; splendida ceramică pictată aparţinând celui mai vechi neolitic românesc, descoperită în aşezarea de la Cârcea; vasul de lemn de la Grădinile-Olt, unic în această parte […]
Paleolitic în Oltenia
Paleoliticul al cărui nume provine din termenii greceşti palaios, „vechi”, şi lithos, „piatră”, adică epoca veche a pietrei, se desfăşoară pe o perioadă de aproximativ 1 milion de ani (cca 1000000 – 13000 a. Chr.) şi a fost împărţit în trei etape: paleoliticul inferior (cca 1 000 000 – 100 000 a. Chr.), paleoliticul mijlociu […]
Neolitic – cultura Cârcea, Sălcuţa
Neoliticul, al cărui nume provine din termenii greceşti neos, „nou”, şi lithos, „piatră”, reprezintă o altă epocă a preistoriei după paleolitic. Neoliticul a fost împărţit în două mari perioade: neoliticul propriu-zis (cca 6 500 – 4 500 a. Chr.) şi perioada eneolitică (cca 4 500 – 3 800 a. Chr.); neoliticul propriu-zis a fost şi […]
Epoca bronzului – cultura Carna si Verbicioara
Dacă, de-a lungul neoliticului, comunităţile umane au avut parte de o „viaţă liniştită” dovedită de bogăţia materialelor arheologice găsite în aşezări, Epoca Bronzului (cca 3300 -1200/1100 a. Chr.) a reprezentat o perioadă de constante transformări economice, sociale şi spirituale. Grosimea mare a straturilor arheologice din aşezările neolitice, nenumăratele fragmente din pereţii locuinţelor, lipsa fortificaţiilor în […]
Prima epocă a fierului
Epoca fierului (1200/1100 a. Chr. – 106 d. Chr.) se împarte cronologic în două perioade: prima, numită Hallstatt (cca 1200/1100 – 450 a. Chr.) şi a doua, La Tène (450 a. Chr. -106 d. Chr.). În această prima perioadă, civilizaţia fierului pătrunde în România şi, în special, în zona Olteniei, dinspre Banat, pe valea Dunării, […]
A doua epocă a fierului
A doua epocă a fierului reprezintă perioada istorică în care geţii şi dacii se afirmă în cadrul istoriei politice şi militare zonală şi internaţională. Cristalizarea unor centre de putere în special la Dunărea de Jos este atestată de izvoarele literare şi confirmată de săpăturile arheologice.
Civilizatia Geţilor în Oltenia
Civilizaţia geţilor în Oltenia se circumscrie aspectului cultural Padea-Panagjurski Koloni din sec. II-I a.Chr., care conţinea elemente din aristocraţia războinică a tracilor sud-dunăreni, a geţilor şi a scordiscilor. Din inventarul arheologic prelevat se remarcă spadele cu două tăişuri, pumnalele cu lama curbă de tip sica, vârfuri de lance, vârfuri de suliţe, zăbale, fibule ş.a.